Arhanghelul Mihail de Juan de la Abadia (1490) cu balanța sufletelor, capodoperă a picturii aragoneze la Museu Nacional d’Art de Catalunya
Tabloul Arhanghelului Mihail, realizat de Juan de la Abadia în jurul anului 1490, este un exemplu remarcabil al picturii aragoneze din secolul al XV-lea (Pijoan). Este expus la Museu Nacional d’Art de Catalunya din Barcelona și are dimensiunile de 127 x 78 centimetri, fiind pictat pe lemn.
Dimensiunea spirituală a lucrării depășește limitele epocii sale. Juan de la Abadia, activ între 1470 și 1490 în Huesca, a fost parte a puternicei tradiții a pictorilor spanioli primitivi care au combinat influența flamandă cu nevoile religioase locale (Velasco). Lucrarea reflectă întâlnirea culturală dintre Est și Vest care a caracterizat Peninsula Iberică.
În compoziția generală, figura impunătoare a Arhanghelului domină. Acesta poartă aripile tradiționale ale arhanghelilor, iar aureola sa emite o lumină spirituală prin cercuri concentrice. Culorile – roșu, aur, maro – creează o atmosferă de venerare caldă, combinând evlavia bizantină cu expresivitatea gotică a secolului al XV-lea (Salcman).
Psihostazia este tema teologică centrală. Mihail ține balanța albă a dreptății, simbol al judecății eterne a sufletelor. Pe partea stângă a balanței se distinge o figură albă – sufletul dreptului – în timp ce figura întunecată de pe partea dreaptă reprezintă răul. Această compoziție dramatică reflectă percepția medievală asupra luptei eterne dintre bine și rău, așa cum se manifestă în spiritualitatea vremii în Toledo și alte centre (Juan).
Coloana dorică care susține scena nu este doar un element arhitectural. Aceasta simbolizează stabilitatea dreptății divine, permanența credinței în fața pasiunilor umane efemere. Capitelul ionic face referire la tradiția clasică, sugerând influența renascentistă care începea să pătrundă în arta spaniolă.
La baza tabloului se desfășoară o scenă de revelație a destinațiilor eterne. Două figuri mici apar în poziții diferite: una în genunchi, în postură de venerare, cealaltă cu o expresie sumbră și epuizată. Marmura în trepte a podelei, cu plăci albe și întunecate alternante, amplifică senzația de severitate judiciară, dar și de ordine geometrică care caracterizează lumea divină.
Detaliu al aureolei Arhanghelului, evidențiind abilitățile tehnice ale perioadei târzii gotice în Spania
Paleta de Culori și Influențe Artistice
Paleta de culori dezvăluie legătura artistului cu influențele flamande care au pătruns în Aragon (Velasco). Roșul intens al veșmântului Arhanghelului creează un contrast dramatic cu albul feței și al aripilor, în timp ce tonurile aurii ale aureolei și ale elementelor decorative conferă o strălucire spirituală. Compoziția culorilor nu urmează doar criterii estetice, ci simboluri teologice: roșul sacrificiului și al iubirii, albul purității, aurul divinității.
Fața lui Mihail exprimă o combinație paradoxală de severitate și compasiune. Trăsăturile sunt ideale, departe de realismul natural, orientate spre revelația metafizică. Tehnica lui Juan de la Abadia dezvăluie influența breslelor de pictori aragonezi care au activat în perioada de tranziție de la gotic la renascentist.
Prelucrarea detaliată a țesăturilor evidențiază abilitățile tehnice ale artistului. Faldurile veșmântului urmează ritmuri naturale, iar motivele decorative de pe haine fac referire la tradiții bizantine care au supraviețuit în Spania prin arta musulmană. Această compunere culturală caracterizează identitatea distinctivă a artei spaniole din secolul al XV-lea.
Lucrarea servește ca un document istoric al vieții religioase din acea vreme. Era destinată unui spațiu bisericesc, unde ar fi participat la experiența de venerare a credincioșilor. Psihostazia era un subiect central al eshatologiei medievale, amintind oamenilor de necesitatea unei vieți morale. Prin reprezentarea artistică, Juan de la Abadia a transformat concepte teologice complexe într-un limbaj iconografic ușor de înțeles.
Valoarea istorică a tabloului depășește calitățile sale artistice. Mărturisește întâlnirea tradițiilor care au modelat identitatea culturală iberică: moștenirea bizantină prin dominațiile musulmane, influențele flamande prin rețelele comerciale, tradiția latină prin biserica catolică. Arhanghelul Mihail de Juan de la Abadia rămâne un simbol al acestei sinteze multiculturale care a caracterizat Spania la sfârșitul Evului Mediu.
Bibliografie
- Juan, M.M. ‘Pictura, devoțiune și pietate în Toledo la începutul secolului al XV-lea’, bilbaomuseoa.eus.
- Pijoan, J. ‘Primitivii aragonezi’, The Burlington Magazine for Connoisseurs, 1913, JSTOR.
- Salcman, M. ‘San Lucas, Școala Spaniolă, începutul secolului al XV-lea’, Neurosurgery, 1995, journals.lww.com.
- Velasco, A. & Fité, F. ‘Pictura gotică târzie în coroana Aragonului și regatele hispanice’, Annales d’Histoire de l’Art et Archéologie de l’Université de Liège, 1998, brill.com.
- Velasco, A. & Fité, F. ‘Pictura gotică târzie în coroana Aragonului și regatele hispanice’, 1998, brill.com.
- Velasco González, A. & Fité i Llevot, F. ‘Pictura gotică târzie în coroana Aragonului și regatele hispanice: o introducere’, 2018, repositori.udl.cat.
- ‘Pictura gotică târzie în coroana Aragonului și hispanică’, 2018, books.google.gr.
